From the Prehistory Art’s spirals to a projection of eternity

https://www.nastywomenwriters.com/hilma-af-klints-telescopic-and-prophetic-vision/ In 2019, stronomer Britt Lundgren from University of North Carolina Asheville visited the Guggenheim Museum in New York City to take in an exhibit of the works of Swedish painter Hilma af Klint. Lundgren noted a striking similarity between the abstract geometric shapes in af Klint's work and scientific diagrams in 19th century physicist Thomas Young's Lectures (1807). So began a four-year journey starting at the intersection of science and art that has culminated in a forthcoming paper in the journal Leonardo, making the case for the connection. It is about Leonardo, Volume 58, Issue 2, April 2025 https://leonardo.info/journal-issue/leonardo/58/2 And the abstract is the following one: "Swedish artist Hilma af Klint is known to have been influenced by scientific developments at the turn of the twentieth century. However, many of her paintings from 1914 to 1916 exhibit similarities to diag...

https://culturaromana.ro/cristian-horgos-arcuri-peste-timp-spre-coloana-infinitului/ Arcuri peste timp spre Coloana Infinitului Putem considera fără teama de a greși că doar o foarte mică parte din ce s-a creat în Neolitic s-a descoperit și expus în muzee. Cu atât mai remarcabil este faptul că avem câteva artifacte multi-milenare pe care se deslușesc modele ce se înrudesc cu Coloana maestrului Brâncuși. E știut dealtfel că maestrul din Hobița are opere inspirate din folclor și din culturi de mult apuse. De pildă, stâlpii ciopliți de pridvor de casă sau biserici de lemn s-au perpetuat secole de-a rândul în satul tradițional românesc, inclusiv, pe alocuri, cu model romboedric. Dar sursa inițială e practic imposibil de stabilit. „Ideea Coloanei fără sfârșit mi-a venit de la mișcarea acestui șurub, care se repetă la infinit”, s-a confesat Brâncuși referindu-se la un Șurub de teasc din stejar, înalt de 2,5 metri, și botezat „Șurub de teasc fără sfârșit” aflat în Atelierul din Paris până...

ttps://culturaromana.ro/cristian-horgos-cultul-falic-la-cucuteni-traditia-calusarilor-si-viziunea-lui-eliade/ Cultul falic la Cucuteni, tradiția Călușarilor și viziunea lui Eliade La Revista România Culturală am publicat recent articolul „Zeițele de Cucuteni în familia androginelor” și mi-a deschis totodată orizontul cu informații suplimentare îndeosebi privind perspectiva lui Mircea Eliade asupra religiilor falice. Reamintesc că articolul inițial l-am încheiat cu un citat al antropologului și arheologului Marija Gimbutas, o mare admiratoare a Culturii Neolitice Cucuteni: „…în Europa Veche, falusul este departe de a fi simbolul obscen care este astăzi. Mai degrabă este asemănător cu acel lingam încă prezent în India: un stâlp cosmic sacru moștenit din civilizația neolitică din Valea Indusului. Una dintre primele reprezentări ale genul în Europa este constituit de fuziunea falusului cu corpul divin al Zeiţei, care apare începând din paleoliticul superior.” „Falusul funcționează ca u...

https://culturaromana.ro/cristian-horgos-zeitele-de-cucuteni-in-familia-androginelor/ Zeițele de Cucuteni, în familia androginelor Celebra „Prințesă X” a lui Constantin Brâncuși are surate în spate cu 6-7 milenii, în Neolitic. Soborul Zeițelor de la Poduri – Ghindaru, Soborul Zeițelor de la Isaiia, Zeițele de la Sabatinovka și alte zeițe de Cucuteni seamănă izbitor cu alte statuete feminine din Neolitic descoperite în Macedonia, Cipru, Italia, Franța și Germania. Iar despre acele statuete, arheologi sau istorici precum Christina Marangou, Robin Hardi, Robin Skeates și alții observă că ar avea forma falică. Astfel, în volumul „Materialitate și identitate în Europa pre- și proto-istorică. Omagiu Corneliei Magda Lazarovici”, publicat în Suceava, apare lucrarea Christinei Marangou „Illustrating Performance: Realism versus Pretence in Neolithic Iconography” cu citatul (pagina 198): „Pe lângă niște figurine neolitice cu două sau mai multe capete, al căror corp este unit din șolduri până...

https://culturaromana.ro/cristian-horgos-idee-s-f-interfranjarea-luminii-si-legile-cuantice-ar-fi-in-gena-culturii-romane-partea-2/ Idee S.F.: interfranjarea luminii și legile cuantice ar fi în gena culturii române (partea 2) Articolele științifice în limba română se mărginesc de regulă să prezinte spiralele străvechii Culturi Cucuteni ca „enigmatice” și fac apeluri la viitoare abordări trans- sau pluri-disciplinare pentru a descifra corect semnificația lor. Abordări mai curajoase s-au publicat în serialul „Scrierea șamanică”, pe site-ul Radio România Actualități. Iată însă că avem la îndemână o astfel de abordare inter-disciplinară științifică, și chiar una deosebit de profundă și complexă. În primul rând trebuie ținut cont că multi-spirale similare se mai găsesc și în alte zeci de site-uri neolitice precum Tarxien (Malta), Newgrange (Irlanda), Piodao/Chaz D’Egua (Portugalia), Pierowall (Scoția), Bardal (Norvegia), Göbekli Tepe (Turcia), La Zarza-La Zarcita (La Palma – Insulele C...

https://culturaromana.ro/cristian-horgos-splendidul-tezaur-de-la-sarasau-a-facut-ocolul-lumii/ Enigmaticul tezaur de la Sarasau a facut ocolul lumii Tezaurul de aur de la Sarasău tocmai s-a întors acasă după ce timp de aproape cinci ani a făcut înconjorul lumii la muzee din Liège (Belgia), New York, Chicago (ambele SUA) și Gatineau (Canada), unde a stat din aprilie 2024 până în luna ianuarie 2025. Tezaurul deținut de Muzeul Național de Istorie din București a fost parte a expoziţiei internaţionale „First Royals of Europe” reunindu-se cu piese aflate în custodia Muzeului Național din Budapesta. Primele părți din tezaur au fost găsite întâmplător, în anul 1847, de către un tânăr care-și păștea vaca pe terenul lui László (Vasile) Man din localitatea maramureșeană Sarasău. Au urmat mai multe căutări după aur, doar de la primul descoperitor fiind confiscate de către autoritățile imperiale, 4,5 kg aur. Dar despre cea mai mare parte a tezaurului se crede că a dispărut ajungând în colecții...

https://culturaromana.ro/cristian-horgos-urme-de-cucuteni-pe-mozaicuri-ale-muzeului-pergamon-din-berlin/ Muzeul de artă antică și medievală „Pergamon” din Berlin se mândrește cu o colecție de mozaicuri bimilenare în care regăsim cu ușurință modele similare din cultura „Cucuteni” dintr-o perioadă mult mai timpurie, și anume din Neoliticul situat pe teritoriul actualei regiuni românești Moldova, în actuala Republică Moldova și în sudul Ucrainei. Unul din simbolurile mozaicurilor din Pergamon este într-atât de înrădăcinat în conștiința umană încât îl regăsim și în zilele de azi ca decor pe marginea preșurilor, covorașelor, pe prosoape sau șervețele (marketingul știe că sub-conștientul vinde bine). Iată-l, semnat de artistul Hephaistion (sec. II Î.Chr): Și e suficient să alăturăm câteva imagini ale unor artefacte de Cucuteni: Pe marginile unui alt mozaic, intitulat „Hellenistic mosaic of an Alexandrine parkeet” (Mozaic elenistic al unui parchet Alexandrin), observăm o „strămoașă” a C...